Analiză asupra sentimentului încet pierdut.

Dragostea?

Ce a ajuns ea în zilele noastre? Care este definiția ei? Nimeni nu mai știe exact.

Dragostea adevărată s-a pierdut demult, undeva departe. Tot ce vedem azi e numai ”de ochii lumii„.

Să-ți spun eu ce înseamnă: Iubirea adevărată s-a transformat încet-încet în falsitate.. falsitate folosită chiar de persoanele la care țineam sau care țineau la noi.

În zilele noastre, majoritatea persoanelor se lipsesc de iubire, și au și un motiv bun.

Din perspectiva mea, dragostea, iubirea, a ajuns la un capăt de drum, fiind folosită tot mai des de persoane care nu simt nimic, de acele zise ”curve„, și nu mă refer doar la femei, pentru că nu doar dăruindu-te fară iubire înseamnă să fi curvă, mai este și lucrul tot mai recent folosit, acela de a spune ”te iubesc„ fară a simții asta. Asta e ceea ce te face, in mod indirect curvă. Iar despre sexul masculin ce aș putea spune? Ei ajung să profite tot mai des de fetele inocente sau doar prostuțe, ușor de păcălit, tot prin acele cuvinte aruncate în pustiu.

Unde o să ajungă lumea asta peste vreo 20 de ani? Va mai putea cineva spune că iubește cu adevărat? Se va mai simții sentimentul ăsta viu? Nu prea cred, prea multe persoane îl distrug zi de zi.

N-ai știut ..

N-ai știut multe lucruri...

N-ai știut că am ținut la tine.
N-ai știut că m-ai făcut să te urăsc.
N-ai știut că indiferența ta m-a ucis încet..
N-ai știut să mă ții aproape.
N-ai știut că prin ce ai făcut, am ajuns să te detest.
N-ai știut să îți dai seama ce vroiam defapt.
N-ai știut să mă apreciezi ..
N-ai știut că totul are un sfârșit.
N-ai știut că mereu îmi păsa de tine.
N-ai știut să iubești.
N-ai știut că m-ai transformat într-o persoană de nerecunoscut.
N-ai știut că din vina ta am ajuns la vicii.
N-ai știut că te-am iubit.
N-ai știut că încercam mereu să te înlocuiesc mereu, dar nu puteam..
N-ai știut că m-ai făcut să nu mai cred în nimic.
N-ai știut că am ajuns să nu mai cred pe nimeni/ în nimeni.
N-ai știut că urăsc multe persoane din cauza ta.
N-ai știut că ai lăsat în urmă ceva urât..
N-ai știut să păstrezi răutatea numai pentru tine.
N-ai știut de toate amintirile pe care încă le mai am cu tine ..
N-ai știut să-ți ceri scuze.
N-ai știut să fii acolo când am avut nevoie.

Lucrurile astea dor al dracu de tare.. Sper să realizezi cândva, dar nu te condamn, pentru că și îngerii au dreptul la o a doua șansă.. dar în cazul tău, e mult prea mică..

-Ura este opusul iubirii pe care o oferi, primind înapoi nepăsare.

Te-am iubit ..

Probabil că n-am învățat niciodată ce e iubirea și poate că nici nu voi învăța, asta pentru că am încercat o singură dată să iubesc și m-am ars. Am suferit prea mult din cauza ta, I. , poate prea mult, și încă o mai fac, dar nu mai las asta să se vadă. Nu meriți să vezi, nu meriți să știi nimic din ce mi se întamplă, nu meriți să mai știi nimic de mine.

Încerc să te uit, să trec peste, dar degeaba. Nu-mi pot scoate din cap imaginea ta, amintirea ta, toate momentele. Mereu îmi spuneam că nu te iubesc, refuzam să cred, refuzam să accept ideea, zicându-mi că ești doar o obsesie, una bolnavă.
Și da, încă mai sufăr, pentru că te-am iubit, asta vroiai să auzi, nu? Te-am iubit, fraiere. Tu? Niciodată. Poate că nici nu-ti pasă, dar nu trebuie, pentru că mie, mi-e de ajuns să iți citesc asta în gânduri, în comportament, în atitudine... în tot.

Ai mințit. M-ai mințit, te-ai mințit. Tu nu știi să iubești, sau dacă o faci, nu o faci cum ar trebui. Iubirea nu se rezumă doar la a face persoana de lângă tine să sufere. Dar îți zic eu că nu o să mai găsești alta ca mine, care să îți ierte totul. Te-am iertat pentru că mi-a păsat, am ținut la tine, dar tu chiar deloc. Și sigur îți amintești nopțile în care îmi făceam griji, în care vroiam să știu dacă ești bine, dar pe tine te-a durut în fund. Și nu încerca să negi, pentru că o știi prea bine, nu o să mai găsești altă proastă, care să te iubească sincer.

Aș mai avea multe să-ti zic, dar ce rost are? Îți mulțumesc pentru că mă faci încet-încet să te urăsc, pentru că m-ai făcut să nu mai știu cum e să iubești sincer, pentru că m-ai făcut să sufăr, dar până la urmă suferința și ura te fac mai puternic, nu?

-Uneori e bine să știi că persoanele care rămân lângă tine, sunt cele care au fost întotdeauna acolo.

Și cui îi pasă de regrete?

De cele mai multe ori cad pe gânduri, și îmi amintesc în liniștea serii, de toate momentele petrecute cu I. Dar de ce tocmai cu el? De ce, când sunt alte milioane de persoane în lume .. ?

De ce? Nu știu .....

Poate pentru că el întotdeauna a fost mai diferit decât ceilalti, a știut să se comporte în acel mod ciudat de simpatic, drăguț de ironic, destul de misterios, făcându-mă tot mai mult să vreau să îi descopăr fiecare bucățică din suflet și minte.

Și știu că mi-ai oferit de multe ori șansa de a descoperii totul despre tine, totul despre lume, dar totuși n-am facut-o. Și acum regret. Regret că m-am temut de consecințele care acum îmi par ca și inexistente în comparație cu tot ce mi-ai fi putut oferi tu. Totul e transparent în comparație cu tine, cu lumea ta, cu lucrurile pe care din cauza ta le-am facut și am învățat să le fac, dar sincer nu-mi pare rău.

Ciudat să nu-mi pară rău, nu.. ?

Alertă de prietenie.

Azi NU! ...

Nu vreau să vorbesc iar despre I., despre toate lucrurile proaste care-mi strică ziua ..

Azi vreau să vorbesc despre prietenie, chiar dacă aproape am incetat să mai cred că există prieteni adevărati, și da, zic ”aproape„ deoarece încă mai sunt acolo, undeva, persoane cărora le pasă..

Acele persoane care văd când ești supărat fară măcar să fie nevoie să le spui sau să schițezi vreun gest.

Nu pot spune că mă atașez foarte ușor de persoane, tocmai pentru că nu prea cred în prietenie fară scopuri ascunse sau interese, dar sunt unele mici excepții.

Așadar,am făcut această postare pentru că țin să le mulțumesc persoanelor care au fost acolo când am avut nevoie, când eram cu nervii și cu psihicul la pământ, acelor persoane care m-au suportat așa cum sunt și încă o mai fac, dezinteresat: A,B,R,C,L.

Vă mulțumesc: pentru că încă mă suportați, pentru toate momentele în care mă ascultați deși poate că eu nu sunt așa bună ascultătoare de probleme, pentru toate momentele în care râdem împreună din orice tâmpenie spusă, pentru că încercați mereu să mă readuceți pe calea cea bună chiar dacă sunt încăpățînată și știți că nu vă ascult.., pentru că sunteți acolo <3.

Noapte albă.

O altă noapte albă, fară somn, fară un motiv bun pentru a dormi.. Da, mâine e duminică, probabil de asta nu mă ingrijorez că trebuie să mă trezesc de dimineață, gandindu-mă la faptul că oricum voi lenevi toată dimineață, neavând starea necesară și nici un argument viabil pentru a face asta.

Mă cunosc, și știu deja prea bine că nu pot evita acele gânduri care apar în mijlocul nopții când mă pun in pat, încercând să dorm. Acele gânduri pe care îmi doresc probabil să nu le mai simt prezente în viața mea, cel puțin pentru o vreme.. Acele gânduri care mereu duc la tine, la persoana ta, și la tot ce ține de tine, pentru că tu ai desenat o mică hartă în creierul meu care nu mă lasă să trec peste.. Sau să fie doar o simplă obsesie .. ?

Oricum ar fi, știu deja că mâine nu voi putea fi bună de nimic, voi fi din nou o leneșă care nu-și va putea mișca fundul din camera ei, stând să asculte probabil aceeași muzică, sperând că o să se simtă mai bine ..

Totul are un început.

După cum spune și titlul, totul are un început.. Poate mai bun, sau mai puțin bun.
Și da, sunt o fată, un om ca oricare altul.. fară nevoi speciale, doar puțin mai ciudată.. Ciudată? Da.. știu, nu eram așa, nu am vrut și nu vroiam să fiu, dar.. totul s-a schimbat în momentul in care ai apărut tu I. Acel om imprevizibil, manipulant, indecis, care face ca totul să pară uneori al dracu de ușor și alteori, al naibii de greu.. Și nu mă judeca, pentru că nu ai ajuns încă să mă cunoști și nu cred că vei ajunge vreodată pentru că nu te voi lăsa, chiar dacă va trebui să duc o luptă imensă cu mine însumi..
Știu că poate nu e frumos să dai vina pe cineva care n-a făcut nimic, dar tu I., tu chiar ai facut-o.. Și din cauza ta m-am transformat dintr-o fată simplă, cuminte, drăguță cu toată lumea, într-o ființă care nu se simte bine fară să fumeze aproape un pachet de țigari pe zi, să asculte muzică de proastă calitate și să se intrebe mereu ce dracu nu te poate scoate din mintea ei..